luni, 20 iunie 2011

No excuse!



Cele mai recente studii cu privire la gradul de mulțumire al angajatului la locul de muncă relevă cam aceleași rezultate:
cei mai mulți dintre managerii români nu știu să-și motiveze angajații.

Tradus în cifre, 70% din managerii români nu știu să își  motiveze angajații. Principala problemă o reprezintă lipsa de comunicare cu subalternii.

Lipsa de comunicare are două cauze majore: imposibilitate sau neștiință. Dar cum există deja o serie de instrumente ce pot fi folosite cu usurință, lipsa de comunicare se datorează în mare parte (ne)voinței managerilor de a investi in acțiuni specifice.

În oferta de job, un angajat primește: “salariu motivant, laptop, telefon, asigurare medicală și team-building-uri periodice”.  Câte din aceste team-building-uri ajung să își atingă obiectivele propuse inițial, câte din ele au un obiectiv în afară de acela de a ieși cu colegii la munte, câte din ele nu se transformă în petreceri memorabile și cel mai important, câte din ele au rezultate durabile și măsurabile?

OFFICE INSIGHTS propune un concept nou și unic pe piața din România și asigură managerii că firma pe care o reprezintă va deveni o companie în care potențialii canditați VOR DORI  să lucreze. Metoda OFFICE INSIGHTS este testată pe piețele din Europa și Statele Unite și reprezintă un altfel de team-building, cu rezultate eficiente si costuri la jumătate.
Oferta completa, dicounturi utilizate si alte informații la:
office@officeinsights.ro sau  +40 723 403983



joi, 9 iunie 2011

Clientul vine pe locul 2



 Poate ca e timpul ca si angajtul sa se ridice si sa-si ceara drepturile. Sa ii propuna managerului solutii si sa ii spuna franc in fata ce ar vrea sa faca. Motivarea trebuie sa exista nu doar la nivel declarativ, solutii exista si trebuie doar exploatate.

Citeam dimineata in metrou, in ziarul vecinului de scaun (un ziar gratuit oferit la metrou), ca managerii din Romania inca nu stiu sa isi motiveze angajatii.

Exista situatii si situatii: nu stiu sa-si motiveze angajatii? sau nu vor? Ca pana la urma solutii exista iar la nivel declarativ toti se bat cu pumnul in piept ca viata angajatului in compania pe care o reprezinta este foarte importanta, acesta este intotdeauna respectat iar in ceea ce priveste motivarea ii arunca un pachet care include un mobil, laptop si asigurare medicala (cu ajutorul careia iti poti face doar un control anual general al carui rezultat este pozitiv, ca doar trebuie sa muncesti in continuare).


Ceea ce nu stiu managerii, se pare, sunt elemente primare de marketing cum ar fi vorba de duh spusa de Phillip Kotler conform careia "clientul vine intotdeauna pe locul 2". Pe locul 1 este angajatul care trebuie sa fie multumit si fericit la locul de munca pentru a avea capacitatea de a transmite mai departe clientilor aceeasi stare. Sooo....

Show it to your boss!

luni, 30 mai 2011

All inclusive!


Peste 2 zile vine vara. Bineinteles ca in mintea nostra vara e deja din martie si concediile sunt de ceva timp planificate. Acum trebuie sa intram doar in starea de concediu.
Orasul o sa fie cam gol, o sa se circule bine adica; la birou exista riscul sa lipseasca persoana care sosea prima si punea de cafea; dar pana in toamna cred ca o sa ajungem toti cu bine.

Noi, cei cu Office Insights, ne gandeam ca din septembrie sa nu iesiti brusc de la all inclusive si sa intrati in biroul rece. Asa ca va propunem un Team-Building All Inclusive !

Pana la urma cam de asta are nevoie orice angajat: sa vina cu placere la locul de munca si sa aiba cate putin din birourile Google si la serviciul sau!


Asa ca noi vom munci in lunile de vara pentru ca atunci cand va intoarceti la birou sa fie totul mai placut si ALTFEL!

vineri, 6 mai 2011

Arta ca terapie sau terapia o forma de arta?


Pentru ca ceea ce facem noi aici este treaba serioasa si implica actiuni si concepte care trebuie intelese de toata lumea, ne-am gandit sa va povestim putin cum sta treaba cu art-terapia.

Iarasi va rog sa nu inchideti. In Romania, cand se aude cuvantul "terapie", lumea se duce cu gandul la o persoana bolnava. Bolnava de orice. Nu conteaza. Bolnava. Daca are nevoie de terapie e clar bolnava. Ceva cu capul are sigur, isi spun multi dandu-si coate.

Ceea ce folosim noi in seseiunile pe care le tinem se numeste ART-TERAPIE. Stiu, iarasi stramba multi din nas. Trebuie sa vedeti latura  frumoasa si cea care ajuta cu adevarat. Sa va lasati "prada" acestor seminarii, iar rezultatele vor fi garantate.

Iata cum a inceput totul:


Cam in aceasi perioada, adica sfarsitul anilor ’40, simultan in Anglia si in S.U.A., Adrian Hill, artist si Margaret Naumberg, psiholog, au folosit expresia “art terapie” pentru a-si descrie munca. Daca Adrian Hill a descoperit beneficiile art terapiei experimentand direct prin desen si pictura in timp ce se refacea dupa o tuberculoza, Margaret Naumberg, in practica sa, a vazut imaginile create drept o forma de comunicare simbolica intre pacient si terapeut.
Cei doi pionieri ai art terapiei, cel mai probabil datorita diferentelor de formare anterioara precum si a modului in care au descoperit virtutiile terapeutice ale art terapiei, aveau perspective diferite: Hill promova arta ca si terapie in timp ce Naumberg vorbea despre folosirea artei in terapie.
Cei doi considerau ca valoarea art terapiei consta in “absorbirea completa a mintii (si a degetelor) ce permite eliberarea energiei creatoare, deseori inhibata in pacient” (Adrian Hill) respectiv “eliberarea inconstientului prin mijloacele exprimarii artistice spontane” (Margaret Naumberg)
Aceste diferente initiale au generat dezvoltarea ulterioara a art terapiei in doua moduri de percepere si practica diferite : folosirea artei ca si terapie si (psiho)terapie prin arta. Prima perspectiva pune accent pe virtutiile vindecatoare ale artei in timp ce a doua promoveaza importanta relatiei terapeutice ce se formeaza intre terapeut, client si produsul artistic al celui din urma.
Aceste distinctii au condus la numeroase dezbateri in lumea art terapeutilor, privind locul si modul in care apare efectul terapeutic : datorita procesului creativ in sine, datorita relatiei terapeutice, sau, asa cum cei mai multi art terapeuti considera acum, datorita unei subtile si complexe relatii intre cele doua.
In art terapie, aceasta dinamica este numita deseori “relatie in triunghi”: client, produs si art terapeut.
In functie de necesitatile concrete, se poate pune un accent mai mare sau mai mic pe una dintre laturi, in cadrul aceleiasi sedinte sau pe parcursul procesului terapeutic.


duminică, 1 mai 2011

Incercati si voi!

A trecut si 1 Mai. Acum chiar ca nu mai avem nicio scuza, nu mai avem ce punti sa mai facem si pana la concediul din vara tot intr-un stres o sa o tinem.

Ma gandeam sa va dau cateva "sfaturi" sau ponturi sau cum vreti voi sa le spuneti. Nu inchideti pagina asta de web inainte de a le citi. Nu trebuie sa le puneti in practica. Cititi si incercati cand sunteti singuri. S-ar putea sa fiti surprinsi de rezultate.

Deci, ca sa reducti stresul (acasa sau la birou) puteti sa:

Mergeti la culcare in preajma orei 22 astfel incat, intervalul orar 22-24 sa va prinda dormind iar meridianul „trei focare” sa aiba conditii optime pentru a transporta energia in intregul corp, permitand astfel refacerea acestuia. Principalul beneficiu rezultat este ca veti face fata mai bine situatiilor stresante, datorita unui nivel energetic ridicat si unui corp odihnit.
 
- Puneti in locul unde stati cel mai mult un ghiveci cu o floare, o planta. Va va determina sa o ingrijiti, sa o priviti din cand in cand si astfel ca va „luati minte”, chiar si pentru un minut, de la problemele zilnice. Pe langa bucuria estetica, culoarea verde induce o stare de relaxare si contribuie la detensionarea ficatului, unul dintre organele cele mai afectate de stres.

Consumati multe fructe si legume nepreparate, crude si veti beneficia de hrana vie atat de necesara unui organism viu.

Oferiti-va 20-30 de minute zilnic in care sa reduceti stimulii exeriori la minim: gasiti un loc linistit, inchideti telefonul, televizorul, radioul, reduceti la minim lumina, muzica si stati. Pur si simplu stati! Indepartati obsedantul „nu sta degeaba” pentru ca atunci cand stati in aceste conditii, stati pentru voi, pentru binele personal si astfel, „faceti” ceva ce nimeni nu poate face pentru voi. Asta imi place mie tare.

- Un exercitiu foarte simplu dar foarte eficient este cel in care, planificat sau spontan, ne oprim din activitatea pe care o facem, ne frecam palmele una de alta pana se incalzesc si apoi le punem pe ochi. Beneficii: relaxarea oferita de caldura palmelor si de intunericul creat astfel si energizarea a doua meridiane care strabat intregul corp si al caror punct de plecare se gaseste in preajma ochilor – meridianul vezicii biliare si cel al vezicii urinare. Nu in ultimul rand pauza oferita de executarea acestui exeercitiu va ofera momentele necesare detensionarii sistemului nervos si a decontractarii musculaturii oculare.

Incercati macar unul din sfaturile de mai sus. Functioneaza garantat! Daca vreti mai multe sau vreti sa aflati si alte metode pentru reducerea stresului sau despre ce minuni mai facem noi va asteptam telefonul sau email-ul.

www.officeinsights.ro

marți, 26 aprilie 2011

Pana la urma...solutia e tot in noi!


In ultimul timp tot auzim expresia "nivelul de stres". Al cui o fi el nu prea mai conteaza, dar daca e vorba despre nivelul de stres atunci e treaba serioasa.
Tot vorbeam cu prietenul si colegul  Mihai (care are in spate niste studii si experienta legate de chestiunile astea cu psiho-socio-para-terapeuto-intelegeti voi) care e treaba asta cu stresul, cu nivelul de stres, daca sunt sau nu oamenii stresati si ce efecte are stresul. Si vorbind ne-am dat seama ca toti ne plangem de stres dar cand vine vorba sa facem ceva pentru a-l combate sau macar pentru a-l controla...pauza. "Pai ce sa fac? Asta e ritmul." Pe de-o parte asa este realitatea, pe de alta, insa, exista o solutie care depinde, bineinteles, de fiecare dintre noi. daca noi vrem sa ne fie bine, atunci cine...?

Ca sa intelegeti mai bine ce vreau sa zic, va redau aici cuvintele expertului:


"Trebuie sa recunosc ca a fost o situatie de stres sa scriu un articol despre stres! Dar a fost foarte bine. Cum asa? Pai sa va povestesc ce mi s-a intamplat mai demult. Scriam un articol si eram extraordinar de stresat: termen limita de predare foare apropiat, lipsa de inspiratie in acel moment, ce mai, simteam cum tensiunea datorata importantei pe care o acordam acelui articol ma coplesea. Si, dupa ce cu mult efort am reusit sa il inchei, m-am „aruncat” in unele activitati care m-au relaxat complet. Foarte bine s-ar putea spune! Dar, realitatea e mai „tare ca filmul”. Astfel, totul ar fi fost minunat daca, in „disperarea” mea de a scapa total si definitiv de stres nu as fi uitat sa il si trimit celui ce il solicitase, sau macar sa il fi copiat pe un stick, o discheta. Atunci mi-am dat seama, in mod direct, ca un anumit nivel de stres este chiar necesar. Pe calea experientei directe am trait ceea ce stiintific se numeste eustres si distres, adica stresul „bun” si stresul „rau”. Cum adica stres bun, exista asa ceva? Asa se pare si pe scurt poate fi definit ca reactia de apararea si adaptare complexa a organismului la agenti stresori externi si interni, reactie posibila atunci cand acestia se manifesta intre anumite limite. De obicei somnul suficient si un stil de viata armonios sunt suficiente pentru a ne recupera si a face fata acestui „tip de stres”. Pai si stresul rau? Ceea ce se „ascunde” sub acest nume acopera o gama mai larga de situatii. De exemplu atunci cand agentul stresor persista pentru mai mult timp, cand are o intensitatea prea mare sau cand resursele energetice ale organismului sunt slabite, mecanismele de adaptare si regenerare nu mai fac fata si pot aparea simptome si apoi boli psihosomatice.
Invatamintele pe care le-am extras din intamplare de mai sus m-au indrumat sa studiez ceva mai mult despre stres si sa practic diverse metode de a-l preveni si a-l reduce. A elimina stresul sau a lupta impotriva lui sunt doua atitudini la fel de nerealiste. Pe de o parte stresul nu poate fi eliminat iar pe de alta parte a lupta impotriva lui, mai ales cu indarjire, este o situatie care amplifica nivelul general de stres in loc sa il diminueze. Prevenirea si reducerea stresului sunt doua notiuni ce contureaza eforturile si interesul meu in domeniu stresului.
Cum se poate face asta? Cu siguranta in nenumarate feluri! Intr-un anumit sens, fiecare isi gaseste mecanismele necesare pentru reducerea nivelului de stres: unii asculta muzica, alti fac o plimbare, picteaza, alearga etc. Insa, de multe ori, mecanismele pe care ni le-am elaborat cedeaza si nu mai fac fata situatiilor generatoare de stres cu care ne confruntam in viata de zi cu zi. Si atunci e bine sa ne gasim un alt mod de a reduce stres-ul si sa le alternam cu cele deja stiute. Sau uitam sa le folosim pe cele uzuale, sau nu avem timp sau situatie nu mai poate fi „rezolvata” astfel...si lista poate continua.
Dar...ce e stresul? Sunt multe definitii, mai stiintifice sau mai metaforice, mai seci sau mai savuroase. Mie mi-a atras atentia urmatoare descriere-poveste metaforica: in cadrul unui seminar despre stres profesorul a fost intrebat ce e stresul si cum actioneaza el; pentru ca avea un pahar in fata acesta l-a umplut cu apa si, tinand bratul intins in fata, a raspuns cu o intrebare: cat de greu este acest pahar? aprecierile au fost intre 100 si 500 de grame sau mililitri; raspunsul lui a fost: nu conteaza greutatea obiectiva a paharului, conteaza cat timp voi tine mana intinsa! Sau, parafrazand cuvintele lui Buddha: o struna prea intinsa se rupe iar la una insuficient tensionata nu se poate canta.
Doar „tensiunea” optima intre efort si relaxare, intre pauza si actiune ne permite sa ne bucuram cu adevarat de viata, sa imbinam armonios eforturile noastre din sfera sociala cu cele din cea personala, sa gasim acea „cale de mijloc” intre materie si spirit, intre necesitatile de materiale si cele spirituale. Sa nu uitam ca modul natural de functionare al organismului presupune activitate fizica sau intelectuala si apoi pauza, relaxare. Priviti natura si veti gasi aceast curs al vietii pretutindeni. "


Ideea e simpla pana la urma. Ca orice lucru, natural si normal, si stresul face parte din viata nostra. Mai are putin si devine un fel de constiinta a noastra, ne insoteste la tot pasul si are grija sa ne reaminteasca in fiecare secunda tot felul de lucruri.




Pana la urma stresul este bun. Cand deja devine "stresant" trebuie sa il combatem, sau macar sa il controlam
 Pentru asta organizam sesiunile de "Stress Management".


www.officeinsights.ro

miercuri, 20 aprilie 2011

Noua directie in team-building!

Ma uit la ultima postare si imi dau seama ca a trecut o luna si mai bine de cand nu am mai scris nimic aici. Asta nu inseamna ca am fost lipsiti de inspiratie sau alte chestii de genul asta. Privim absenta ca pe un lucru constructiv intrucat suntem foarte bucurosi ca am dat drumu' la treaba asa cum trebuie.

Adica, cu alte cuvinte si altfel fiind spus companiile din Romania sunt receptive la ceea ce vrem noi sa facem. Companiile multinationale au fost cele care au raspuns prompt la proiectul nostru si isi cauta loc in programul anului 2011 pentru a-l integra.

Pana la urma era si normal. Doar am facut o oferta ce nu putea fi refuzata:D. Activitati inovative, pe care oamenii nu le fac in mod obisnuit, si care, scot la iveala tot ceea ce sta ascuns in noi si in plus...un factor decisiv a fost criza, de fapt asta a fost contextul, factorul fiind pretul care, din nou, nu poate fi refuzat:D.

Sper ca tot mai multe companii din Romania se vor alinia la tendinta asta noua de team-building eficient- ca asta e pana la urma. Pentru doritori adaugam si componenta de team-drinking.

www.officeinsights.ro